Subiect: Plangerea contraventionala/Anulare proces-verbal

[liv_sibiu]

Chiar nu stiu de cine e scrisa , nu am avut rabdare sa o citesc pana la sfarsit , dar o folosesc ca model colegii mei care au calcat pe bec . Nu stiu cat este de beton , dar e un punct de plecare .

[jst_32]

Frate, asta e beton! Este facuta cumva reclamatia de vre-un jurist al Politiei Rutiere?

[liv_sibiu]

Cine doreste asta : Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002  privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, republicată

- modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/2006, publicată în Monitorul Oficial al România, Partea I, nr.792/20.09.2006;
-  aprobată prin Legea nr.6/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.30/17.01.2007;
- modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.69/28.06.2007


sa ma contacteze pe mail : liv_sibiu@yahoo.com
pe forum nu pot posta e prea mare .

[liv_sibiu]

Model de plangere :
DOMNULE PREŞEDINTE

IANCU EMIL, petent
cu domiciliul în comuna Cozieni,xxxxxxxxxx, judeţul Buzău

În contradictoriu cu
IPJ - S.P.R. Buzău

depun prezentele

NOTE DE PRECIZARE
prin care învederez instanţei aspecte care arată că procesul-verbal seria PCA numărul 0590459 din data de 14.02.2007 încheiat de ag. şef. Posea Ştefan – S.P.R. Buzău este netemeinic si nelegal.

MOTIVARE

1. Procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea gravă a prevederilor art. 19 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa nr. 2/2001 (actualizată) privind regimul juridic al contravenţiilor ; procesul-verbal nu este semnat nici de contravenient la rubrica “Am luat la cunoştinţă” şi nici de martor şi nici nu sunt precizate de către agentul constatator motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, cu toate ca agentul a bifat rubrica „Contravenientul refuză să semneze procesul-verbal.” Precizez faptul că nimic nu a împiedicat agentul constatator să încheie procesul-verbal cu respectarea prevederilor legale anterior menţionate şi să desemneze un martor care să confirme împrejurările săvârşirii contravenţiei mai ales că în locul unde am fost oprit există o sursă de apă de unde localnicii se aprovizionează în permanenţă (în timpul cât am aşteptat întocmirea procesului-verbal au fost cel puţin 3 – 4 persoane care puteau fi desemnate ca martor), fapt pentru care procesul-verbal este lovit de nulitate.
2. Procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 16. alin (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 (actualizată) privind regimul juridic al contravenţiilor; astfel, agentul constatator nu a arătat în procesul-verbal împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, nefăcând nicio menţiune în acest sens. De asemenea, procesul-verbal nu conţine nici date referitoare la ocupaţia şi locul de muncă al contravenientului. Ori, în art. 16. alin (1) se precizează că “Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu” toate aceste date.
3. Procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 181 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată) care prevede că: “ în situaţia în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, poliţistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D…”.
Modelul prevăzut în anexa nr. 1D din Regulament conţine în cuprinsul lui precizarea că: “Înregistrarea se păstrează la sediul unităţii 6 luni de la data constatării contravenţiei”, precizare ce nu se regăseşte în procesul-verbal care face obiectul acestei plângeri, precum şi multe alte diferenţe faţă de modelul folosit in mod greşit de agentul constatator..
Modelul de proces-verbal utilizat în mod greşit de ag. şef. Posea Ştefan şi care face obiectul plângerii este 1A, deci diferit de modelul menţionat de art. 181 alin. (1) prevăzut în anexa nr. 1D din Regulament care trebuia folosit, deşi agentul constatator ştia că trebuie să folosească acest model deoarece la rubrica “ a săvârşit următoarele:” chiar el a scris că fapta a fost constatată cu o instalaţie omologată, aplicabil fiind în această situaţie art. 181 alin. (1) din ROUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată).
4. Procesul-verbal de contravenţie se bucură de prezumţia relativă de adevăr şi face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării juridice până la proba contrară. Ca atare îmi revine obligaţia de a aduce şi prezenta proba care să dovedească netemeinicia şi/sau nelegalitatea actului.
Art. 121 alin. (2) din ROUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată) prevede că: “Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.”
Având în vedere natura contravenţiei, precum si mijloacele de dovadă, sarcina probei este răsturnată. Agentului constatator ii revine această sarcină de a dovedi cu mijloace tehnice certificate conform legii viteza concretă de deplasare constatată si menţionată în procesul-verbal.
Ori agentul constatator a măsurat cu un mijloc tehnic o viteza relativă de deplasare. Pentru a dovedi în faţa instanţei că e chiar viteza concretă, agentul constatator trebuie să dovedească faptul că ACEL aparat radar e certificat metrologic. Ori nemenţionând seria si nr. aparatului radar în procesul-verbal cum ar putea dovedi cu ce aparat s-a măsurat acea viteză şi deci implicit că ACEL aparat e certificat metrologic ?!! Prin nemenţionarea seriei si numărului aparatului radar folosit la constatarea contravenţiei nu se respectă prevederile art. 121 alin. (2) din ROUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată).
5. Normele de metrologie legală NML 021-05, privind "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor" prevăd în capitolul 4.4 faptul că:
“Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1...4.3 din prezenta normă, precum şi în următoarele cazuri: - dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună.”
Ori procesul verbal a fost încheiat tocmai cu nerespectarea acestei norme, fapt ce reiese din diagnoza meteorologică nr. 22/15.02.2007 de la Staţia Meteorologică Buzău emisă de Serviciul Meteorologic si de Asigurarea Calităţii Buzău, pe care o ataşez în copie.
În realitate eu am circulat cu viteză legală; viteza menţionată de agentul constatator în procesul-verbal este una eronată datorită utilizării aparatului radar în condiţii de ploaie slabă, aer ceţos, cer acoperit, umiditate foarte mare (practic la limita superioară la care aparatele pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor sunt testate în laborator conform Normelor de metrologie legală NML 021-05) aşa cum a fost vremea în ziua respectivă şi cum rezultă din diagnoza meteorologică.

Faţă de cele menţionate solicit anularea procesului-verbal seria PCA numărul 0590459 din data de 14.02.2007 ca nelegal şi netemeinic, iar în măsura în care agentul constatator va putea face dovada că probele pe care le solicit sunt chiar ale aparatului care a constatat viteza la momentul respectiv( deşi e practic imposibil pentru că prin nemenţionarea seriei si numărului aparatului radar în procesul-verbal cum ar putea dovedi cu ce aparat s-a măsurat acea viteză şi deci implicit că ACEL aparat e certificat metrologic încălcându-se astfel art. 121 alin. (2) din ROUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată) solicit admiterea şi prezentarea ca probă a înregistrării video, atestatul aparatului radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, proba că aparatul radar şi-a făcut autoverificarea la pornire, atestatul operatorului radar şi copie după registrul de evidenţă a abaterilor.

ÎN DREPT
- art. 19 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa nr. 2/2001 (actualizată);
- art. 16. alin (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 (actualizată);
- art. 181 alin. (1) din R.O.U.G. nr. 195/2002 republicat;
- art. 121 alin. (2) din R.O.U.G. nr. 195/2002 republicat;
- cap. 4.4 din Normele de metrologie legală NML 021-05;


Cu deosebită stimă,

[liv_sibiu]

Un alt material :

Dreptul la contestatie (plangere)

In activitatea de preintampinare a pericolelor si de aplicare a masurilor legale in cazul constatarii abaterilor de la normele de drept politistul poate savarsi unele abuzuri. Legea condamna aceste abuzuri prin acordarea dreptului persoanei astfel vatamate de a face plangere impotriva procesuluiverbal de constatare a contraventiei. Exercitarea in timp util a plangerii va va aduce in fata instantei de judecata, care va trebui sa stabileasca daca situatia in fapt si in drept, consemnata in procesul-verbal de contraventie, corespunde intr-adevar realitatii.

Plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se face in termen de 15 zile din momentul in care vi s-a comunicat procesulverbal. In legatura cu acest termen este bine sa cunoasteti urmatoarele:

- Daca ati semnat si/sau primit procesul-verbal termenul de 15 zile de atacare in justitie curge din ziua imediat urmatoare primirii.
- Daca refuzati sa semnati sau nu sunteti prezent la intocmirea procesului- verbal, politistul este obligat sa faca mentiuni despre aceasta, iar aceste mentiuni trebuie confirmate de un martor asistent, ale carui date de identificare se trec in procesulverbal. Nu poate fi martor un alt politist! Pot fi martori persoanele cu care sunteti in masina. In momentul incheierii procesului-verbal puteti sa faceti obiectii cu privire la acesta, obiectii pe care politistul este obligat sa le consemneze la rubrica „Alte mentiuni". De aceste obiectii instanta va tine cont la stabilirea situatiei de fapt. Daca ati cerut sa fie inscrise asemenea obiectii, iar politistul nu le consemneaza, si puteti demonstra aceasta (cu martori cel mai indicat) instanta poate anula respectivul proces- verbal. Daca refuzati sa semnati si sa ridicati procesul-verbal intocmit de politist, acesta este obligat sa vi-l comunice prin posta, iar daca procesul- verbal de constatare a contraventiei nu vi s-a comunicat in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii, executarea amenzii contraventionale se prescrie, deci nu veti mai putea fi obligat sa platiti amenda. Daca ati platit de bunavoie si instanta va da castig de cauza in solutionarea procesului-verbal, cu hotararea definitiva de anulare a procesului-verbal de constatare a contraventiei va duceti la administratia financiara in raza careia ati platit amenda si va recuperati banii.

Daca vi s-a facut comunicarea prin posta, cele 15 zile in care se poate face plangerea incep sa curga de la data inscrisa in dovada de confirmare a primirii procesului-verbal prin posta.

Depunerea plangerii

Plangerea impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost constatata fapta, putandu-se trimite si prin posta. Plangerea nu se mai depune la serviciul politiei rutiere. Aceasta se intocmeste in 2 exemplare si trebuie sa fie insotita de:

- copia procesului-verbal de constatare a contraventiei;
- copia actului de identitate;
- copia dovezii de retinere a permisului de conducere, certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, a placutelor cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare a vehiculului ori, dupa caz, a autorizatiei de reparatii;
- copii ale oricaror alte acte sau documente in sustinerea plangerii.

Cand se contesta un proces verbal de constatare a unei contraventii in urma careia s-au produs avarii la autovehiculele implicate, plangerile se intocmesc in 3 exemplare, la care se adauga, pe langa cele patru acte mentionate mai sus, si o copie a politei de asigurare obligatorie de raspundere civila auto. Plangerea impotriva procesuluiverbal trebuie sa prezinte o descriere cat mai exacta a ceea ce s-a intamplat precum si textele de lege pe care va bazati in formularea atacului. Plangerea nu trebuie formulata in termeni solemni. Este indicat sa se foloseasca un limbaj echilibrat, politicos, in termeni concisi care sa redea cat mai fidel realitatea din momentul incheierii procesului-verbal de constatare a contraventiei. Trebuie sa cunoasteti faptul ca judecatorii au un program incarcat, plangerea dumneavoastra nu constituie problema esentiala de pe ordinea lor de zi, astfel incat nu trebuie sa il retineti cu texte greu de inteles, cu descrieri lungi si nejustificate in raport cu faptele petrecute. De la data inregistrarii plangerii si pana la solutionarea ei de catre instanta prin hotarare definitiva, nu aveti obligatia sa platiti amenda si sa executati alte sanctiuni contraventionale stabilite prin procesul- verbal. Aveti dreptul sa faceti plangere chiar daca ati platit amenda in termen de 48 de ore de la constatarea contraventiei.

In cazul in care vi s-a retinut permisul de conducere si dovada inlocuitoare a permisului de conducere a fost eliberata fara drept de circulatie, prin introducerea plangerii impotriva procesului-verbal de constatare aveti dreptul de a circula pe o perioada de 30 de zile. Aceasta perioada se poate prelungi din 30 in 30 de zile, daca va adresati sefului politiei rutiere pe a carei raza de competenta a fost savarsita contraventia, pe timpul cat dosarul se afla in curs de solutionare.

Reducerea suspendarii

Chiar daca contravenientul nu a facut plangere impotriva procesuluiverbal de constatare a contraventiei, el poate beneficia de reducerea perioadei de suspendare.

Cum trebuie sa procedeze? Este necesar sa faca o cerere la serviciul de politie rutiera din care face parte agentul constatator, avand anexate urmatoarele documente:

- o copie a procesului verbal de constatare a contraventiei;
- o copie a dovezii inlocuitoare a permisului de conducere;
- o copie dupa chitanta de achitare a amenzii;
- adeverinta, in original, eliberata de o scoala autorizata de pregatire a conducatorilor auto care atesta efectuarea cursului de siguranta rutiera;
- carnet de scolarizare obtinut in urma participarii la cursul de siguranta rutiera;
- o copie a BI/CI.

Perioada de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se reduce la 30 de zile, la cererea dumneavoastra, daca indepliniti toate conditiile urmatoare:

a) ati fost declarat admis la testul de verificare a cunoasterii regulilor de circulatie;
b) ati obtinut permis de conducere cu cel putin un an inainte de savarsirea faptei;
c) in ultimii trei ani de la data savarsirii faptei pentru care se solicita reducerea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce nu ati beneficiat de o astfel de masura;
d) in ultimii doi ani de la data constatarii contraventiei pentru care se aplica sanctiunea contraventionala complementara nu ati mai avut suspendata exercitarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie.

Recursul

In cazul in care judecatoria nu va da o solutie favorabila puteti ataca sentinta acestei instante cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii. Tot in acest termen trebuie sa si motivati recursul. Recursul se depune la judecatoria pe raza careia a fost savarsita fapta si care a solutionat plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si se va solutiona de Tribunal.

Hotararea tribunalului va fi irevocabila. In cazul in care instanta investita cu solutionarea cauzei va respinge plangerea impotriva procesuluiverbal de constatare a contraventiei, sanctiunea contravenetionala, inclusiv cea complementara, isi produc efectele dupa data ramanerii definitive a hotararii judeca toresti si expirarea valabilitatii dovezii inlocuitoare a permisului de conducere.

[liv_sibiu]

Continuare :
3.3. Cerinţe tehnice de funcţionare cu caracter general
3.3.1. Cinemometrele prezentate la încercări pentru obţinerea aprobării de model trebuie să fie însoţite de un
manual de utilizare, care va fi aprobat odată cu acordarea aprobării de model pentru cinemometru. Acest manual
trebuie să permită înţelegerea şi identificarea tuturor funcţiilor pe care le poate îndeplini aparatul şi trebuie
să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- descrierea principiului de funcţionare a cinemometrului,
- explicarea detaliată a funcţionării variantei constructive adoptate,
- specificarea exactă a condiţiilor normale de funcţionare,
- modul de utilizare şi instrucţiunile de lucru cu cinemometrul;
- informaţii asupra principalelor surse de erori,
- specificarea (în rezumat) a factorilor de influenţă care pot afecta exactitatea măsurărilor, precum şi a
erorilor parţiale sau suplimentare pe care acestea le pot introduce,
- modul de instalare, de punere în funcţiune, precum şi reglajele necesare pentru toate modalităţile de
instalare prevăzute (la marginea şoselei, pe un amplasament special amenajat, în interiorul unui autovehicul de
patrulare, etc).
Pentru cinemometrele destinate să funcţioneze în regim automat, fără operator, manualul trebuie să cuprindă
în plus următoarele informaţii:
- descrierea măsurilor constructive adoptate pentru a asigura un nivel de încredere de cel puţin 99,8%, pentru
încadrarea rezultatelor măsurărilor în limitele erorilor tolerate,
- modul în care este efectuat controlul automat permanent al funcţionării cinemometrului (funcţia de
autotestare), precum şi comportarea aparatului în momentul apariţiei unor defecţiuni, sau dereglări şi în cazul
modificării condiţiilor nominale de funcţionare în afara limitelor specificate de fabricant.
Documentaţia trebuie să fie prezentată în limba română.
3.3.2. Logica procesului de măsurare al cinemometrului trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi
atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în
cazurile în care cinemometrul este utilizat pe măsurare manuală), precum şi în cazurile de încrucişări sau
depăşiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinemometrului, sau când
cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat.
3.3.3. Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcţie, care să permită selectarea
sensului de deplasare a autovehiculelor a căror viteză este măsurată. Trecerea de la un sens de deplasare la
altul poate fi efectuată manual şi/sau automat.
Discriminatorul de direcţie împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcţie,
cinemometrul) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată şi în cazul
în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrului. Dacă acest lucru nu este posibil,
cinemometrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu viteze
diferite trec simultan prin punctul de măsurare.
3.3.4. Cinemometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, pe lângă
discriminatorul de direcţie, trebuie să fie dotat cu un circuit capabil să realizeze diferenţierea dintre viteza
proprie de deplasare şi viteza autovehiculelor aflate în trafic.
În cazul măsurării vitezei autovehiculelor aflate în trafic, având acelaşi sens de deplasare cu autovehiculul
de patrulare, cinemometrul trebuie să poată efectua şi diferenţierea între viteze în cazurile când:
- viteza proprie de deplasare este mai mică decât viteza autovehiculului aflat în trafic,
- viteza proprie de deplasare este mai mare decât viteza autovehiculului aflat în trafic.
Pentru ambele cazuri, manualul de utilizare trebuie să specifice valoarea minimă a diferenţei dintre cele
două viteze, pentru care este garantată efectuarea corectă a măsurării.
3.3.5. În cazul scăderii tensiunii de alimentare sub limita minimă specificată de fabricant (dacă aceasta nu
este specificată, valoarea ei va fi considerată cea de la pct. 3.1.2. c) funcţionarea cinemometrului trebuie să
fie blocată automat.
Aceeaşi cerinţă se va aplica şi în cazul depăşirii limitei superioare a tensiunii de alimentare, dacă în
acest caz există riscul depăşirii erorilor tolerate la măsurarea vitezei.
3.4. Cerinţe tehnice specifice blocului de măsurare şi blocului de prelucrare şi afişare
3.4.1. Componentele blocului de măsurare amplasate în exterior (bariere optice, inductive, etc sau elemente de
altă natură, în funcţie de principiul constructiv) trebuie să fie montate în conformitate cu prevederile
manualului de instalare.
3.4.2. Blocul de prelucrare şi afişare trebuie să afişeze valorile măsurate ale vitezelor autovehiculelor
aflate în trafic, precum şi viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării
acestuia în regim de deplasare). Reciclarea măsurării poate fi efectuată manual sau automat. În cazul reciclării
manuale a măsurării, valoarea afişată a vitezei măsurate trebuie să se păstreze până la următoarea declanşare
manuală a măsurării.
3.4.3. Circuitele de avertizare acustică şi/sau optică din dotarea blocului de prelucrare şi afişare, trebuie
să funcţioneze corect la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea acesteia depăşeşte valoarea prestabilită de
operator, pentru zona respectivă de circulaţie.
3.4.4. Dacă blocul de prelucrare şi afişare este dotat cu numărătoare (totalizatoare) pentru "număr de
vehicule" respectiv "număr de depăşiri", indicaţiile acestora trebuie să se modifice cu câte o unitate (în sens
crescător) la fiecare măsurare a vitezei, respectiv la fiecare depăşire a vitezei prestabilite.
3.4.5. Blocul de prelucrare şi afişare trebuie să furnizeze un semnal de comandă a declanşării blocului
înregistrator (dacă acesta cuprinde un aparat de fotografiat) la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea
acesteia este mai mare decât valoarea preselectată.
Timpul de întârziere a acestui semnal faţă de momentul măsurării vitezei trebuie să corespundă cu
prescripţiile din documentaţia tehnică a cinemometrului, fiind stabilit în concordanţă cu direcţia şi viteza de
deplasare a autovehiculului măsurat, precum şi cu lungimea autovehiculului.
În cazul cinemometrelor care efectuează înregistrarea permanentă a traficului (cu cameră de luat vederi şi
videocasetofon sau hard-disk, etc), semnalele de comandă a blocului înregistrator nu sunt necesare.
3.4.6. Mersul zilnic al ceasornicului blocului de prelucrare şi afişare trebuie să fie de cel mult ±2 min/d.
Dispozitivele destinate programării datei, respectiv a orei, trebuie să permită fixarea oricărei date
calendaristice, respectiv a oricărei ore din zi.
3.5. Cerinţe tehnice funcţionale specifice blocului înregistrator
3.5.1. Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
- data şi ora la care a fost efectuată măsurarea;
- valoarea vitezei măsurate;
- sensul de deplasare a autovehiculului;
- faptul că a fost efectuată autotestarea (conform 3.2.6.),
- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.
3.5.2. Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat, cât şi a unei camere de luat vederi, trebuie să
fie asigurată corespondenţa dintre direcţia de măsurare (respectiv direcţia de propagare a fasciculului de
radiaţie emis de antenă, în cazul cinemometrelor radar) şi axa optică a aparatului de fotografiat (sau a camerei
de luat vederi). Aceasta poate fi realizată printr-un sistem mecanic (permiţând numai rotirea simultană a celor
două elemente) sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin respectarea strictă a operaţiunilor de aliniere
descrise în manualul de utilizare.
3.5.3. Dacă cinemometrul este destinat şi pentru funcţionarea pe timp de noapte, blocul de înregistrare
trebuie să fie dotat cu un sistem de iluminare de tip "blitz" (în cazul utilizării aparatelor de fotografiat) sau
cu un reflector în infraroşu, dacă este utilizată o cameră de vederi sensibilă şi în acest spectru. Aceste
sisteme de iluminare trebuie să asigure efectuarea unor înregistrări clare, cu respectarea cerinţelor specificate
la pct. 3.5.1.
3.6. Cerinţe specifice cinemometrelor cu efect Doppler (cinemometre radar)
Cinemometrele radar sunt mijloace de măsurare care, pe baza aplicării efectului Doppler în domeniul
microundelor, măsoară şi afişează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate în mişcare în traficul rutier.
Principiul de funcţionare al cinemometrelor radar se bazează pe măsurarea diferenţei de frecvenţă DELTA f = |f(t)
- f(r)| [Hz] care apare datorită efectului Doppler, între frecvenţa f(i) [Hz] a undei incidente emisă de aparat
în direcţia autovehiculului care se deplasează cu viteza v [m/s] şi frecvenţa f(r) [Hz] a undei reflectate de
autovehicul şi calculul vitezei autovehiculului cu ajutorul relaţiei:
       c • DELTA f
v = ----------------- (1)
       2 • f(i) cos alfa
unde c [m/s] este viteza de propagare a undelor electromagnetice, iar alfa este unghiul dintre direcţia de
propagare a undei electromagnetice şi direcţia de deplasare a autovehiculului.
În cazul acestor tipuri de cinemometre, blocul de măsurare este constituit din blocul de emisie recepţie,
care are ca element principal antena şi realizează mixarea frecvenţelor undei incidente şi undei reflectate şi
separă frecvenţa Doppler.
3.6.1. Unghiul de incidenţă dintre axa fasciculului emis de antena cinemometrului şi direcţia de deplasare a
autovehiculelor în trafic, trebuie să fie stabilit prin construcţia aparatului şi specificat în manualul de
utilizare.
Dacă unghiul de incidenţă este mai mare de 10° (fascicul neparalel cu direcţia de trafic), este recomandabil
ca acesta să aibă valori cuprinse între 15° şi 30°. În acest caz, dispozitivul de vizare trebuie să asigure
poziţionarea antenei astfel încât unghiul de incidenţă rezultat să asigure îndeplinirea cerinţei 3.2.8. din
punctul de vedere al erorii de măsurare.
3.6.2. Unghiul de deschidere (în plan orizontal) al lobului principal al fasciculului emis de antenă, trebuie
să fie de maxim 12°, în cazul fasciculelor neparalele cu direcţia de trafic, dacă nu există alte prevederi în
documentaţia tehnică a cinemometrului.
Pentru cinemometrele care funcţionează (prin construcţie) cu fascicule practic paralele cu direcţia de trafic
(unghi de incidenţă cuprins între 0° şi maxim 10°), unghiul de deschidere al lobului principal va avea valoarea
specificată de fabricant în documentaţia tehnică a aparatului. Tot aici, fabricantul trebuie să specifice şi
valoarea atenuării la care este determinat unghiul de deschidere.
3.6.3. Atenuarea lobilor secundari "faţă" trebuie să fie de cel puţin -15 dB faţă de maximul lobului
principal.
Lobul secundar "spate" trebuie să aibă un asemenea nivel de atenuare, încât să nu pericliteze (pe termen
lung) sănătatea operatorului.
3.6.4. Frecvenţa semnalului emis de antenă trebuie să nu aibă o abatere faţă de valoarea nominală, mai mare
decât cea prevăzută în normativele în vigoare privind alocarea benzilor de frecvenţă în radiocomunicaţii.
3.6.5. Puterea semnalului emis de antenă, precum şi sensibilitatea receptorului, trebuie să fie astfel
acordate, încât cinemometrul să poată efectua măsurări ale vitezei autovehiculelor pe o lăţime a şoselei care să
cuprindă cel puţin două benzi de circulaţie.
Cinemometrul poate fi dotat, prin construcţie, cu dispozitive de reglaj al nivelului de sensibilitate.
3.6.6. În cazul scăderii nivelului semnalului purtător de informaţie (al undei reflectate) până la limita de
recepţie, sau a limitării duratei acestuia, erorile de măsurare a vitezei trebuie să se încadreze în limitele
specificate la pct. 3.1.1.
3.7. Cerinţe privind sigilarea
3.7.1. Cinemometrele trebuie să fie astfel construite, încât să permită aplicarea sigiliilor la toate
blocurile funcţionale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva
intervenţiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin
reprezentantul său autorizat.
3.7.2. Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută încât accesul la componentele sau funcţiunile care
necesită protecţie să nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective.
3.7.3. Locurile de amplasare a sigiliilor, tipul şi forma lor, trebuie să fie indicate în anexa la
certificatul aprobării de model.
3.8. Alte cerinţe
3.8.1. Funcţionarea corectă a cinemometrelor instalate pe autovehicule, trebuie să nu fie afectată de
funcţionarea altor aparate aflate la bordul acestora şi de condiţiile existente în mod normal pe autovehicul.
3.8.2. Amplasarea cinemometrelor radar care funcţionează în regim staţionar trebuie făcută astfel încât să se
evite poziţionarea lor în apropierea surselor puternice de radiaţii electromagnetice (emiţătoare de radio sau
televiziune, linii electrice de înaltă tensiune, etc).
4. Cerinţe privind utilizarea cinemometrelor
4.1. Cinemometrele trebuie întreţinute, transportate, instalate şi utilizate în strictă conformitate cu
prevederile manualului de utilizare aprobat. Operatorii au obligaţia de a se asigura în legătură cu corecta
instalare şi funcţionare a cinemometrelor şi de a nu le utiliza dacă există dubii în ceea ce priveşte
corectitudinea efectuării măsurărilor.
4.2. Măsurările şi înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere în
vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificaţi. Instruirea operatorilor se va efectua în
conformitate cu reglementările specifice în vigoare, elaborate de instituţia abilitată să deţină şi să utilizeze
cinemometrele.
4.3. Cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi
sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologică în
termen de valabilitate.
4.4. Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei
rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1. ... 4.3. din prezenta normă, precum şi în următoarele cazuri:
- dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună;
- dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staţionar, iar măsurările au fost efectuate cu
cinemometrul în mişcare,
- dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule,
iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenţă.
5. Atestarea legalităţii
5.1. Atestarea legalităţii unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu
cerinţele metrologice şi tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru
introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, respectiv pentru utilizare.
5.2. Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente
specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare.
5.3. Intervalele maxime de timp între două verificări metrologice succesive sunt prevăzute în Lista oficială a
mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

[liv_sibiu]

Aici este un textul complet , fara Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor
de control metrologic legal .


Biroul Român de Metrologie Legală
Normă de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor
(cinemometre)"
din 23/11/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102bis din 07/12/2005
Actul a intrat in vigoare la data de 07 decembrie 2005
1. Domeniu de aplicare
1.1. Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le
 îndeplinească cinemometrele utilizate de poliţia rutieră la măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor pe
drumurile publice.
Prezenta normă de metrologie legală se referă atât la cinemometrele care funcţionează numai în regim
staţionar, cât şi la cinemometrele care funcţionează atât în regim staţionar, cât şi în regim de deplasare a
autovehiculului pe care sunt instalate (autovehicul de patrulare).
1.2. Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public,
cinemometrele prevăzute la punctul 1.1. trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute
în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi
tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din
normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 1.
1.3. Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară şi afişează viteza de deplasare a autovehiculelor
aflate în mişcare în traficul rutier, din exteriorul acestora şi independent de caracteristicile autovehiculelor
a căror viteză este măsurată.
Principalele blocuri funcţionale ale unui cinemometru sunt:
- blocul de măsurare, care are ca element principal un traductor specializat care converteşte viteza de
deplasare într-un semnal electric;
- blocul de prelucrare şi afişare, care realizează conversia semnalului electric în unităţi de viteză şi
afişează valoarea acesteia direct în km/h;
- blocul înregistrator, care poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, dintr-un sistem
videoînregistrator, etc şi are rolul de a înregistra imaginea autovehiculului care a depăşit o valoare
prestabilită a vitezei.
1.4. După destinaţia utilizării lor, cinemometrele se pot clasifica în:
a) cinemometre destinate a fi utilizate numai în regim staţionar, care pot fi instalate atât pe autovehicule,
cât şi în exteriorul acestora, pe teren. În cazul montării lor pe un autovehicul, aceste tipuri de cinemometre
pot fi utilizate pentru măsurări numai când autovehiculul, respectiv staţionează şi este poziţionat corect faţă
de direcţia de deplasare în trafic a celorlalte autovehicule.
b) cinemometre destinate a fi utilizate atât în regim staţionar, cât şi în regim de deplasare a
autovehiculului pe care sunt instalate. În acest caz, cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv
specializat, care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat.
2. Terminologie
2.1. unghi de incidenţă: unghiul format de direcţia de propagare a undei electromagnetice incidente (la
cinemometrele radar) şi direcţia de deplasare a autovehiculului a cărui viteză este măsurată.
2.2. simulare în condiţii de laborator: simulare a măsurării vitezei de către cinemometru, prin aplicarea unor
semnale electrice cu frecvenţa corespunzătoare frecvenţei Doppler (în cazul cinemometrelor radar), sau prin
simularea mecanică, sau de altă natură, a deplasării autovehiculului.
2.3. discriminator de direcţie: circuit capabil să facă diferenţierea între autovehiculele care se deplasează
în sensul apropierii de cinemometru şi cele care se deplasează în sensul depărtării faţă de acesta.
2.4. dispozitiv de vizare: dispozitiv auxiliar al cinemometrului, care permite operatorului să stabilească
unghiul de incidenţă necesar, înainte de a începe efectuarea măsurărilor de viteză.
2.5. lobii antenei de emisie - recepţie: fascicule de radiaţie electromagnetică emise de antenă, sub forma
unor unghiuri solide. Sunt distincte trei feluri de lobi (la cinemometrele radar).
a) lobul principal: fascicul de radiaţie emis de partea frontală a antenei (faţă), pe o direcţie
perpendiculară pe aceasta, sau sub un unghi stabil, specificat. Are puterea de emisie cea mai mare şi este
singurul utilizat la efectuarea măsurărilor de viteză;
b) lobii secundari faţă: fascicule de radiaţie emise tot de partea frontală a antenei, situaţi la dreapta şi
la stânga lobului principal. Axele geometrice ale celor doi lobi secundari faţă sunt situate de o parte şi de
alta a axei geometrice a lobului principal (în plan orizontal);
c) lobul secundar spate: fascicul de radiaţie emis de partea dorsală a antenei, având axa geometrică în
prelungirea axei lobului principal.
2.6. unghi de deschidere a lobului: unghiul plan (în plan orizontal) delimitat de două semidrepte situate de o
parte şi de alta a axei geometrice a lobului.
2.7. reciclarea măsurării: reluare a măsurării efectuată asupra aceluiaşi măsurand (viteza), realizată de
către cinemometru în mod automat după un timp prestabilit, sau manual prin intervenţia operatorului.
3. Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1. Cerinţe metrologice
3.1.1. Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei:
a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiţii de laborator, eroarea maximă tolerată este de
±1 km/h pentru viteze până la 100 km/h,
±1% din valoarea convenţional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h;
În cazul cinemometrelor care funcţionează şi în condiţii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate,
erorile maxime tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate şi pentru măsurarea vitezei proprii de
deplasare a autovehiculului.
b) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează numai în
regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de
±3 km/h pentru viteze până la 100 km/h,
±3% din valoarea convenţional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h.
c) pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât în
regim staţionar cât şi în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
- în regim staţionar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este
cea de la pct. 3.1.1.b),
- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate,
eroarea maximă tolerată este cea de la pct. 3.1.1.b),
- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată
este de
±4 km/h pentru viteze până la 100 km/h,
±4% din valoarea convenţional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100 hm/h.
3.1.2. Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct.
3.1.1., respectând şi cerinţele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemometrelor
sub acţiunea factorilor de influenţă:
a) temperatura în domeniul de variaţie specificat de fabricant şi care trebuie să cuprindă cel puţin (0 ... +
50)°C. În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (-20 ... +
60)°C pentru blocurile funcţionale ale cinemometrului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) şi de
(0 ... + 50)°C pentru cele plasate în interior (la adăpost);
b) umiditatea relativă: între 10% şi 95%, fără condensare;
c) tensiune electrică de alimentare în domeniul: (U(n) - 10%) V ... (U(n) + 20%) V, unde U(n) este tensiunea
nominală de alimentare, specificată de fabricant,
d) radiaţie electromagnetică intensitatea câmpului electromagnetic 10 V/m în domeniul de frecvenţe 27 MHz ...
1000 MHz, modulaţie în amplitudine 80% cu un semnal sinusoidal având o frecvenţă corespunzătoare frecvenţei
Doppler pentru o viteză de 60 km/h (la cinemometre radar).
e) impulsuri de interferenţă: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25 V (în cazul cinemometrelor
alimentate de la bateria de acumulatori) şi cu amplitudinea de 1 kV (în cazul cinemometrelor alimentate de la
reţeaua electrică de 220 V), aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci
măsurări de viteză, precum şi impulsuri cu amplitudinea de 100 V aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de
semnal;
f) descărcări electrostatice: tensiunea de descărcare 8 kV cu o energie de 4,8 mJ şi un timp între descărcări
de minim 1 s;
g) vibraţii sinusoidale: amplitudinea acceleraţiei de 10 m/s2, în domeniul de frecvenţă (10 ... 150) Hz, 20 de
cicluri.
3.1.3. Cinemometrul trebuie să fie supus unor încercări de rezistenţă climatică:
- depozitare la temperatura de -25°C timp de 2 ore,
- depozitare la temperatura de +70°C (căldură uscată) timp de 2 ore.
Pe parcursul acestor probe cinemometrul nu trebuie să fie alimentat cu energie electrică.
După fiecare din aceste probe cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3.1.1.
(şi 3.6.4., pentru cinemometrele radar).
3.1.4. Cinemometrul trebuie să fie supus la şocuri mecanice, astfel, aşezat pe o suprafaţă rigidă, se înclină
în jurul unei laturi ale suprafeţei sale de bază, astfel încât capătul opus să fie ridicat la o înălţime de 50
mm, apoi este lăsat să cadă. Se repetă procedeul de mai sus în jurul fiecărei laturi a suprafeţei de bază.
După efectuarea acestor încercări cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul
3.1.1. (şi 3.6.4. şi 3.6.6. pentru cinemometrele radar).
3.1.5. Părţile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior, trebuie să fie supuse unei probe
de căldură umedă cu condensare astfel imediat după depozitarea la temperatura de -25°C, aparatele se aduc într-un
mediu cu temperatura de +20°C şi umiditate relativă de circa 80%, se alimentează şi se menţin în această stare
până ajung la temperatura ambiantă.
În aceste condiţii cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3.1.1. (şi 3.6.4.
şi 3.6.6. pentru cinemometrele radar).
3.1.6. Părţile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior, trebuie să aibă un grad de
protecţie adecvat rezistenţei la jet de apă. Imediat după efectuarea probelor de determinare a gradului de
protecţie, cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3.1.1. (şi 3.6.6. pentru
cinemometrele radar).
3.2. Cerinţe tehnice constructive şi de aspect exterior
3.2.1. Toate blocurile funcţionale ale cinemometrului trebuie să aibă o construcţie robustă, să nu prezinte
deteriorări care să influenţeze buna lor funcţionare. Materialele utilizate trebuie să garanteze o rezistenţă
suficientă şi să aibă caracteristici invariabile în timp.
3.2.2. Carcasele blocurilor funcţionale ale cinemometrului trebuie să aibă un grad de protecţie corespunzător
la atingere, praf, umiditate şi să fie prevăzute cu posibilităţi de sigilare, atât pentru sigiliile
producătorului cât şi pentru sigiliile metrologice.
Părţile componente ale cinemometrului care sunt supuse intemperiilor, fiind amplasate în exterior, trebuie să
fie etanşe la praf şi la jet de apă, atunci când au montate toate accesoriile.
3.2.3. Cinemometrul, sau fiecare bloc funcţional în carcasă proprie, trebuie să fie prevăzut cu o etichetă
care să conţină cel puţin următoarele inscripţionări:
- tipul, seria şi anul de fabricaţie a blocului respectiv;
- denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare,
- tipul şi seria de fabricaţie a blocurilor cu care funcţionează, în cazul în care acestea nu sunt
interschimbabile,
- marca metrologică de model (în conformitate cu specificaţiile din certificatul de aprobare de model), dacă
aceasta nu este inscripţionată în alt loc.
Aceste inscripţionări trebuie să fie marcate lizibil şi astfel încât să nu poată fi şterse.
3.2.4. Toate comutatoarele şi tastele de comandă a dispozitivelor cinemometrului trebuie să funcţioneze sigur,
fără blocări sau rateuri şi trebuie să fie inscripţionate astfel încât să se înţeleagă rolul lor funcţional, fără
a permite confuzii în manevrare.
3.2.5. Pentru toate valorile afişate trebuie să existe inscripţionări vizibile care să dea un înţeles clar
acestor valori. Unitatea de măsură km/h trebuie să figureze alături de toate valorile afişate ale vitezelor
măsurate.
3.2.6. Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcţie de autotestare, care să poată pune în evidenţă orice
defect sau dereglare funcţională, ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare.
Această funcţie trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcţiune a cinemometrului, având şi
posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar. În cazul
depistării unor defecte sau dereglări funcţionale, acestea vor fi semnalate iar funcţionarea cinemometrului va fi
blocată.
3.2.7. Domeniul de măsurare a vitezei trebuie să includă cel puţin (30 ... 150) km/h.
Cinemometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, trebuie să realizeze şi
măsurarea vitezei proprii de deplasare, cel puţin în domeniul specificat mai sus.
3.2.8. Cinemometrul poate fi dotat cu un dispozitiv de vizare, care să permită stabilirea unghiului de
incidenţă cu o exactitate suficient de bună, astfel încât eroarea relativă de măsurare datorată unei alinieri
necorespunzătoare, să nu depăşească ±0,5%. Unghiul de incidenţă trebuie să fie stabil, nefiind permise variaţii
ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor.
În cazul cinemometrelor radar, dispozitivul de vizare poate lipsi dacă cinemometrul este construit pentru a
fi utilizat cu un fascicul practic paralel cu direcţia de deplasare a autovehiculelor din trafic (unghiul de
incidenţă este mai mic sau egal cu 10°).

[vali1970]

Interesanta treaba Viorel  .
 ( De ce nu am stiut eu asa ceva acum 2 saptamani ?

[jst_32]

Din proprie "experienta" va pot spune ca trebuie sa aveti destul timp si rabdare.. atunci cand contestati o amenda! Eu am primit o amenda care nu era a mea, cu vicii de fond care atrageau de la sine anularea PV-ului si am contestat-o in instanta!
O adevarata aventura! Eu sunt din Bucuresti iar amenda era de la Timisoara...
Instanta de la Bucuresti si-a declinat competenta in favoarea celei de la Timisoara, termene peste termene.... Astfel ca dupa 8 luni inca nu s-a solutionat plangerea mea!
Si vreau sa va spun ca la Timisoara m-a ajutat si s-a prezentat in instanta un om caruia ii multumesc din suflet: Moderatorul General al acestui site - "CristiTM"!

[VFA 2007]

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML  021 – 05 “Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre-radare)”
-publicată în Monitorul Oficial nr. 1102bis din 07.12.2005-

1  Domeniu de aplicare
1.1  Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele care funcţionează pe principiul efectului Doppler în domeniul microundelor (cinemometre radar), utilizate de poliţia rutieră la măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor pe drumurile publice.
Prezenta normă de metrologie legală se referă atât la cinemometrele radar care funcţionează numai în regim staţionar, cât şi la cinemometrele radar care funcţionează şi în regim staţionar şi în regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate (autovehicul de patrulare).
1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele radar prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 “Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal”.
[…]
3.2.3  Cinemometrul, sau fiecare bloc funcţional în carcasă proprie, trebuie să fie prevăzut cu o etichetă care să conţină cel puţin următoarele inscripţionări:
   - tipul, seria şi anul de fabricaţie a blocului respectiv;
   - denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare;
   - tipul şi seria de fabricaţie a blocurilor cu care funcţionează, în cazul în care acestea nu sunt interschimbabile;
   - marca metrologică de model (în conformitate cu specificaţiile din certificatul de aprobare de model), dacă aceasta nu este inscripţionată în alt loc.
Aceste inscripţionări trebuie să fie marcate lizibil şi astfel încât să nu poată fi şterse. 
[…]
3.2.6  Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcţie de autotestare, care să poată pune în evidenţă orice defect sau dereglare funcţională, ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare.
Această funcţie trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcţiune a cinemometrului, având şi posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar. În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcţionale, acestea vor fi semnalate iar funcţionarea cinemometrului va fi blocată.
3.3.3  […] Discriminatorul de direcţie împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcţie, cinemometrul) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată şi în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrului. Dacă acest lucru nu este posibil, cinemometrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu viteze diferite traversează simultan fasciculul de radiaţie.
 […]
3.5  Cerinţe tehnice funcţionale specifice blocului înregistrator
3.5.1  Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
-  data şi ora la care a fost efectuată măsurarea;
-  valoarea vitezei măsurate;
-  sensul de deplasare a autovehiculului;
-  faptul că a fost efectuată autotestarea (conform. 3.2.6);
- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.
3.5.2  Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat, cât şi a unei camere de luat vederi, trebuie să fie asigurată corespondenţa dintre direcţia de propagare a fasciculului de radiaţie emis de antenă şi axa optică a aparatului de fotografiat (sau a camerei de luat vederi). Aceasta poate fi realizată printr-un sistem mecanic (permiţând numai rotirea simultană a celor două elemente) sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin respectarea strictă a operaţiunilor de aliniere descrise în manualul de utilizare.
3.5.3  Dacă cinemometrul este destinat şi pentru funcţionarea pe timp de noapte, blocul de înregistrare trebuie să fie dotat cu un sistem de iluminare de tip "blitz" (în cazul utilizării aparatelor de fotografiat) sau cu un reflector în infraroşu, dacă este utilizată o cameră de vederi sensibilă şi în acest spectru. Aceste sisteme de iluminare trebuie să asigure efectuarea unor înregistrări clare, cu respectarea cerinţelor specificate la pct. 3.5.1.
3.6  Cerinţe tehnice funcţionale specifice blocului de prelucrare şi afişare
3.6.1  Blocul de prelucrare şi afişare trebuie să afişeze valorile măsurate ale vitezelor auto-vehiculelor aflate în trafic, precum şi viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării acestuia în regim de deplasare). Reciclarea măsurării poate fi efectuată manual sau automat. În cazul reciclării manuale a măsurării, valoarea afişată a vitezei măsurate trebuie să se păstreze până la următoarea declanşare manuală a măsurării.
 […]
3.8  Alte cerinţe
3.8.1 Funcţionarea corectă a cinemometrelor instalate pe autovehicule, trebuie să nu fie afectată de funcţionarea altor aparate aflate la bordul acestora şi de condiţiile existente în mod normal pe autovehicul.
3.8.2  Amplasarea cinemometrelor care funcţionează în regim staţionar trebuie făcută astfel încât să se evite poziţionarea lor în apropierea surselor puternice de radiaţii electromagnetice (emiţătoare de radio sau televiziune, linii electrice de înaltă tensiune, etc.).
4  Cerinţe privind utilizarea cinemometrelor
4.1  Cinemometrele trebuie întreţinute, transportate, instalate şi utilizate în strictă conformitate cu prevederile manualului de utilizare aprobat. Operatorii au obligaţia de a se asigura în legătură cu corecta instalare şi funcţionare a cinemometrelor şi de a nu le utiliza dacă există dubii în ceea ce priveşte corectitudinea efectuării măsurărilor.
4.2  Măsurările şi înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificaţi. Instruirea operatorilor se va efectua în conformitate cu reglementările specifice în vigoare, elaborate de instituţia abilitată să deţină şi să utilizeze cinemometrele.
4.3  Cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate.
4.4  Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1...4.3 din prezenta normă, precum şi în următoarele cazuri:
   -  dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună;
   - dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staţionar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mişcare;
   - dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenţă.


ORDONANŢA 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

CAPITOLUL II: Constatarea contraventiei
Art. 15
(1) Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.
(2) Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti,
presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
(3) Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului.
Art. 16
(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
 (6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
(7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni",  sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.
Art. 17
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Art. 18
Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele in baza carora se fac mentiunile prevazute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.
Art. 19
(1) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.
 (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.
Art. 20
(1) Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal.
CAPITOLUL III: Aplicarea sanctiunilor contraventionale
Art. 21
(1) […] Agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea. (deci procesul-verbal nu poate fi încheiat decât de agentul de poliţie care a constatat contravenţia şi nu de alt coleg de-al său).

[VFA 2007]

PONT: Cum poti fenta o amenda de circulatie?       
O metoda cum sa scapati, fara sa incalcati legea, de amenzile date de Politia rutiera, Politia de ordine publica, Jandarmeria sau orice alta institutie a statului abilitata sa aplice sanctiuni contraventionale, celebrele amenzi.
citynews.ro va prezinta o metoda cum sa scapati, fara sa incalcati legea, de amenzile date de Politia rutiera, Politia de ordine publica, Jandarmeria sau orice alta institutie a statului abilitata sa aplice sanctiuni contraventionale, celebrele amenzi.

De exemplu, un sofer este amendat de catre un agent de circulatie, mult prea zelos, ca a depasit linia continua. Amenda legala prevazuta de legea care reglementeaza circulatia pe drumurile publice este de 225 de lei, echivalentul a 4,5 puncte amenda si 6 puncte de penalizare.

Dupa constarea contraventiei de catre agentul de circulatie, acesta are obligatia sa va intrebe daca aveti de facut observatii. Sfatul citynews.ro este sa spuneti ce anume observatii aveti de facut, cea mai des folosita de foarte multa lume este urmatoarea "constatarea nu corespunde adevarului" care trebuie mentionata de politist.

Urmatorul pas legal care trebuie facut de politist este sa va intrebe daca doriti sau nu sa semnati procesul verbal si sa luati un exemplar.

Putina lume stie ca ordonanta de urgenta a Guvernului 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, lasa multe portite pentru ca amenda sa nu mai fie achitata niciodata.

Daca soferul depistat ca a incalcat Codul Rutier refuza sa semneze procesul verbal, agentul este obligat sa aduca un martor, cu care, atentie, se va putea face doar dovada refuzului de catre conducatorul auto de a semna procesul verbal si a primi un exemplar, nu de atestare a savarsirii contraventiei.

In fata acestei situatii, procesul verbal va fi trimis la domiciul soferului, unde trebuie sa ajunga in maxim de 30 de zile. Articolul 27 din OUG 2/2001, prevede ca una din cele doua posibilitati de comunicare a procesului verbal va fi prin posta, cu confirmare de primire. Acest lucru presupune ca destinatarul / soferul sau pietonul trebuie sa semneze de primire a procesului verbal. Daca nu este acasa sau daca locuieste la alta adresa decat cea din buletin o perioada de zece zile sau pur si simplu nu merge la Posta sa ridice procesul verbal si sa semneze, documentul va fi trimis inapoi la Politie. Posta pastreaza corespondenta vreme de 10 zile.

In acest caz Politia Rutiera fie retrimite documentul prin Posta fie aplica cea de-a doua varianta de comunicare prevazuta de acelasi articol 27, "prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces verbal semnat de cel putin un martor".
 
Portita legala de scapare care se afla in Ordonanta 2/2001, este prevazuta de art. 14. Acest articol stabileste ca "executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii" (adica data cand a fost scris / intocmit de politist).

Cu alte cuvinte, daca Politia nu poate face dovada ca v-a comunicat procesul verbal in termen de 30 de zile, sub semnatura dvs., amenda de 225 de lei nu mai poate fi executata de catre Directia Finantelor Publice.

Alte sfaturi pentru a evita amenda pentru camerele radar:
- Pentru radarele fixe puteti alege un nume dintr-un necrolog, din orice ziar, al unei persoane care a decedat dupa data depistarii si comunicati Politiei, ca si asa nu au cum sa constatate ca nu e asa. Acest nume il puteti trece in invitatia pe care o primiti de la Politia Rutiera de a comunica numele persoanei care a condus autoturismul depistat ca a circulat peste limita legala. De mentionat ca fotografiile facute de camerele radar surprind autoturismul doar din spate, deci identificarea soferului dupa fata nu poate fi efectuata. In acest caz, Politia Rutiera NU poate aplica sanctiunea si NU poate face dovada ca persoana decedata trecuta de dvs. in invitatie a condus sau nu autoturismul.
- Trimiteti instiintarea cu plata la destinatar, adica sa plateasca Politia cand primeste scrisoarea cu datele persoanei careia i-ati incredintat masina. In acest caz Politia nu va achita taxele si plicul se intoarce la dvs. Asa aveti dovada ca ati comunicat, dar pe banii Politiei, care nu vrea sa platesca si scapati!

INSTRUCŢIUNI PENTRU COMBATEREA RADARELOR

1.   În momentul în care poliţistul vă opreşte pentru depăşirea vitezei, la cererea dvs., el TREBUIE să aibă asupra lui şi să vă prezinte: certificatul de omologare a aparatului radar de către Biroul Român de Metrologie Legală, buletinul de verificare metrologică în termen de valabilitate respectiv 12 luni de la data efectuării verificării şi autorizaţia de operator radar pentru cel care vă încheie procesul-verbal. Lipsa oricăruia din aceste documente trebuie prevăzută de dvs. la rubrica „alte menţiuni” şi este caz de nulitate absolută a procesului-verbal.
2.   Poliţiştii nu au voie să meargă cu radarul mobil oprit şi să-l pornească atunci când dvs. sunteţi foarte aproape de el. Aparatul radar, conform normelor metrologice, are o funcţie de autotestare care se face automat la fiecare pornire a aparatului. Cât timp în partea stângă jos a fotografiei apare litera „T” aparatul radar nu şi-a terminat autotestarea şi conform normelor măsurătorile nu pot reprezenta probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere (mai apare şi o dungă albă care este exact peste ultima cifră din viteza prevăzută pe mijlocul fotografiei). De asemenea, tot conform normelor metrologice, poliţiştii nu au voie să folosească aparatul radar scos de pe suport deoarece nu se respectă unghiul de incidenţă şi nici nu au voie sa folosească un paravan pe care să-l ridice la apropierea autovehiculului.
3.   Aparatul radar de tip staţionar nu poate fi amplasat în apropierea unei surse puternice de radiaţii electromagnetice, adică un stâlp de radio, televiziune, telefonie mobilă sau, cel mai des, o instalaţie electrică de înaltă tensiune. Normele pentru proiectarea şi amplasarea unei locuinţe prevăd pentru evitarea poluării electromagnetice amplasarea locuinţei la cel puţin 200m de o reţea electrică de înaltă tensiune. Deci, aparatul radar trebuie să fie cel puţin la 200m de instalaţia electrică de înaltă tensiune, în afara câmpului electromagnetic. Aparatul radar staţionar are lungimea fasciculului de 400-500m. Dacă acest fascicul este îndreptat spre instalaţia electrică de înaltă tensiune în timpul măsurării ceea ce se poate determina foarte uşor din fotografie, atunci distanţa la care trebuie să fie amplasat aparatul radar staţionar creşte până la 400-500m funcţie de unghi.
4.   Dacă în fotografiile depuse în instanţă drept probe de către Poliţie apar mai multe autovehicule simultan, verificaţi în toate fotografiile distanţa dintre dvs. şi celelalte autovehicule. Daca aceasta scade de la prima fotografie la a doua, atunci nu dvs. aveaţi viteza cea mare din toate şi este clar că se încalcă normele metrologice care prevăd că măsurătorile nu pot constitui probe dacă circulă simultan mai multe autovehicule şi nu se poate determina CLAR autovehiculul vizat.
5.   Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor prevede că agentul care constată contravenţia se numeşte agent constatator. Agentul constatator este şi cel care aplică sancţiunea, altfel procesul-verbal este lovit de nulitate absolută. Deci, dacă un agent constată contravenţia, dar procesu-verbal este întocmit de un alt agent (situaţia în care se transmite viteza prin staţie), procesul-verbal este nul, nu are nici o valoare şi în urma contestaţiei dvs. instanţa îl va anula, va anula şi amenda şi punctele.
6.   Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor prevede că agentul constatator are obligaţia să aducă la cunoştinţa contravenientului că are dreptul de a avea sau nu obiecţiuni pe care să le înscrie la rubrica „alte menţiuni” sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Deci, dacă la rubrica „alte menţiuni” nu este completat nimic, atunci procesul-verbal este nul de drept şi instanţa îl va anula şi va anula şi amenda şi punctele.
7.   Camerele digitale amplasate pe drumuri nu sunt omologate de Biroul Român de Metrologie Legală (BRML) şi nu pot fi folosite pentru determinarea vitezei legale, ci doar pentru probarea unei depăşiri neregulamentare, trecerea pe roşu la semafor şi altele de acest gen. Sistemul omologat de BRML este principiul buclei inductive: în asfalt sunt amplasaţi doi senzori electromagnetici la o distanţă de 5 metri unul de celălalt. La trecerea prin dreptul primului senzor acesta imprimă autovehiculului o amprentă magnetică unică. La trecerea prin dreptul celui de-al doilea senzor acesta calculează viteza şi dacă este mai mare decât cea legală, trimite comanda către camera digitală care face fotografia din spate. Camerele care sunt prevăzute cu buclă inductivă sunt doar 6 din cele 49 amplasate până în prezent şi ele se află pe DN1 la: Balotesti, Ciolpani, Puchenii Mari, Barcanesti, Comarnic, Sinaia. Camerele digitale din oraşe niciuna nu are buclă inductivă. Se observă foarte uşor care camere au şi bucle inductive prin faptul că, pe fiecare sens, în dreptul camerelor respective lipite de asfalt, în exteriorul asfaltului, sunt două porţiuni de beton de circa 30cm/15cm, la circa 5m una de cealaltă, în care sunt încastraţi senzorii.

INSTRUCŢIUNI PENTRU ÎNTOCMIREA CONTESTAŢIILOR

C O N T E S T A Ţ I E
   Subsemnatul ….., domiciliat în ….., str. ….. nr. …, sc. …, ap. …, jud. ….., fiul lui ….. şi ….., născut la ….. în ….., posesor al BI/CV seria … nr. … eliberat de Poliţia … la data de ….., contest prin prezenta procesul-verbal seria … nr. ….. din data de ….. întocmit de agent ……..
În fapt.
În timp ce conduceam autoturismul marca ….. cu nr. de înmatriculare ….. în localitatea ….., am fost oprit pentru control de către un echipaj de poliţie care mi-a comunicat că am depăşit viteza legală prin localitate având …km/h.
Declar că nu am depăşit viteza legală, iar acuzaţia agentului de poliţie este nefondată.
În drept.
Solicit prezentarea probelor (fotografie, înregistrări, etc), precum şi a următoarelor documente prevăzute de Normele metrologice legale pentru funcţionarea cinemometrelor (radarelor) publicate în Monitorul Oficial nr. 1102bis din 07.12.2005: certificatul de omologare a aparatului radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar în termen de valabilitate şi autorizaţia de operator radar pentru agentul ………….
Probele care îmi susţin nevinovăţia le voi prezenta în instanţă.
Anexez la prezenta copii după procesul-verbal, BI/CV şi permisul de conducere.
Cu stimă,

11 noiembrie 2003                                                      numele în clar şi semnătura,


1.   Contestaţia, împreună cu copii după procesul-verbal, BI/CV şi permisul de conducere, o depuneţi la Inspectoratul Judeţean de Poliţie a judeţului în care vi s-a încheiat procesul-verbal trimisă prin poştă, recomandat cu confirmare de primire (cine nu ştie ce înseamnă acest lucru să solicite informaţii la poştă la trimiterea contestaţiei) în termen de maxim 15 zile de la întocmirea procesului-verbal (este bine cât mai repede). IPJ va trimite contestaţia dvs. la Judecătorie şi trebuie să vă dea răspunsul că a făcut acest lucru în maxim 30 de zile de la primirea contestaţiei. După aceasta veţi primi citaţie din partea Judecătoriei unde vi se va preciza data şi ora când trebuie să vă prezentaţi.
2.   Prin contestaţie nu depuneţi probe şi nu faceţi comentarii la încălcările legii făcute de poliţişti la încheierea procesului-verbal. Nu trebuie să aibă timp să-şi acopere matrapazlâcurile. Acestea le prezentaţi doar instanţei care va decide.
3.   În instanţă, dacă probele depuse de Poliţie sunt contrare prevederilor Normelor metrologice pentru funcţionarea radarelor, Ordonanţei 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sau altor acte normative, solicitaţi anularea procesului-verbal, anularea punctelor şi exonerarea de la plata amenzii, precum şi obligarea agentului constatator care va încheiat procesul-verbal la plata cheltuielilor de judecată. Păstraţi toate chitanţele pentru cheltuielile făcute pentru deplasarea la Judecătorie şi retur, precum şi pentru orice alte cheltuieli făcute pentru această acţiune pentru că, în baza lor puteţi cere cheltuielile de judecată. Dacă acuzaţia adusă nu a putut fi probată de poliţie şi dvs. aţi avut de suferit de pe urma acestei acuzaţii (de exemplu: ridicarea permisului a dus la desfacerea contractului de muncă sau concediu fără plată pe perioada suspendării permisului) puteţi cere şi daune morale sau materiale.
4.   Contestaţia duce la suspendarea tuturor măsurilor luate de către Poliţie până la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Din momentul în care aţi depus contestaţia, nu mai trebuie plătită amenda decât dacă pierdeţi procesul, iar dacă vi s-a ridicat permisul, Poliţia din localitatea dvs. TREBUIE să vă prelungească dovada cu câte 30 de zile până la obţinerea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

[jst_32]

Salut Vali,
inca nu s-a terminat... de fapt, daca ma gandesc bine.... nici n-a inceput!!!!!
Urmeaza acum sa conexeze dosarele, ca eu am facut 2 plangeri: si la Bucuresti, si la Timisoara.... ca sa mearga mai repede...
Politia trebuie sa prezinte probele, asa a decis o judecatoare de la Timisoara, care nu a luat in calcul ca PV-ul este nul de drept ....

[CristiTM]

Raspund eu in locul lui. Inca nu s-a terminat, abia a ajuns la Timisoara dosarul de la Bucuresti si se vor conexa. Rapida justitia Romana!

[valisksuberb]

cum a ramas Iustin cu procesul?
ai castigat?
adica s-a terminat?
ca ar fi absurd sa pierzi.

[jst_32]

Pai nu-mi ramane decat sa-mi gasesc timp sa ajung la Judecatorie... cat despre nervi... daca pot face fata traficului din Bucuresti.... se vede ca sunt "antrenat"!!!!
Sincer, eu am ajuns sa merg cu masina doar la cumparaturi! La serviciu ajung cu metroul si tramvaiul....
ca este cel mai rapid mod de a traversa Bucurestiul de la sud la nord si invers...
Deci, dupa ce intru in posesia minutei sau a hotararii de la Judecatorie o scanez si o pun pe mail, sau o trimit la nr. de fax pe care mi l-ai comunicat!
Inca odata mii de multumiri pentru ajutor si Sarbatori fericite! Mos Bogat!